Ce analize să fac pentru glanda tiroidă?

Adesea pacienții consideră că analizele de sânge sau cele de urină sunt suficiente pentru a lămuri o anumită problemă de sănătate și doar rar, în cazuri „complicate", sunt necesare alte investigații. Această idee este cât se poate de greșită. Spre exemplu, nodulii tiroidieni sunt foarte frecvenți, apar la 50% din populația generală, majoritatea sunt complet asimptomatici (9 din 10), cel mai adesea nu alterează funcția tiroidei și nu se acompaniază de modificări ale analizelor de laborator. Cu toate acestea, 10% sunt maligni (canceroși)! Revenind la întrebarea „Ce analize să fac pentru glanda tiroidă?", am să trec pe scurt în revistă investigațiile tiroidiene cel mai frecvent utilizate, încercând să subliniez folosința lor principală.

Analize tiroidiene de laborator

• TSH (hormonul de stimulare tiroidiană) este cel mai bun marker al funcției tiroidiene. Valorile crescute indică o scădere a funcției glandei tiroide (hipotiroidism), iar valorile scăzute, cel mai adesea, indică o hiperfuncție tiroidiană (hipertiroidism);
• Hormonii tiroidieni (FT4, FT3) au modificări, de obicei, în sens opus TSH-ului, fiind scăzuți în hipotiroidism și crescuți în hipertiroidism;
• ATPO (anticorpii anti-tireoperoxidază) și ATg (anticorpii anti-tireoglobulină) sunt crescuți în tiroidita autoimună (Hashimoto), fiind în general marca biochimică a acestei afecțiuni. Uneori anticorpii anti-tiroidieni pot fi crescuți, la niveluri relativ mai scăzute, și în alte afecțiuni tiroidiene precum: boala Basedow-Graves (o formă de hipertiroidie), tiroiditele acute și subacute și alte tiroidite;
• TRAb (anticorpii anti-receptor TSH) sunt crescuți în boala Basedow-Graves, fiind markerul biochimic al acesteia;
• Ioduria (iodul din urină) și iodemia (iodul din sânge) sunt scăzute în deficitul de iod, care este una dintre cauzele de hipotiroidism, și sunt crescute în caz de expunere la iod (medicamente ce conțin iod, substanțe de contrast iodate etc.), fapt ce poate induce hipertiroidia;
• Calcitonina crescută este utilizată ca marker tumoral pentru medulocarcinomul tiroidian, un cancer tiroidian rar, ce reprezintă doar 5% dintre cancerele tiroidiene. Adică 95% dintre cancerele tiroidiene nu au un marker dozabil în sânge. Valori ușor crescute ale calcitoninei pot avea diverse alte cauze, precum fumatul;
• Tg (tireoglobulina) este utilizată ca marker de recidivă sau persistență a cancerelor tiroidiene diferențiate (cancerul papilar și cancerul folicular), după ce s-a practicat extirparea tiroidei (strumectomie) și după ce s-a îndepărtat restantul de țesut tiroidian cu iod radioactiv (ablație tiroidiană cu radioiod). La ora actuală nu este recomandată folosirea tireoglobulinei ca marker tumoral la pacienții neoperați, deoarece valori crescute se întâlnesc și într-o serie de afecțiuni tiroidiene benigne, relativ comune, precum hipertiroidia și tiroiditele distructive;

Explorări imagistice pentru glanda tiroidă

• Ecografia tiroidiană este cea mai bună metodă de vizualizare a glandei tiroide, cu ajutorul ei putând aprecia dimensiunea, structura, prezența și aspectul nodulilor tiroidieni, vascularizația tiroidei și alte aspecte de importanță clinică;
• Scintigrafia tiroidiană este utilă în diagnosticul cauzei hiperfuncțiilor tiroidiene, pentru caracterizarea nodulilor tiroidieni ca „reci" sau „calzi" și pentru identificarea țesutului tiroidian, în special în cazul prezenței acestuia la distanță față de localizarea anatomică normală (metastaze sau tiroidă ectopică). Probabil este important de reținut că nodulii calzi sunt noduli hiperfuncționali, dar benigni (non-canceroși), în schimb nodulii reci scintigrafic au un risc mai crescut de malignitate (de a fi canceroși), totuși acest risc este de aproximativ 20%;
• Elastografia tiroidiană evaluează elasticitatea nodulilor tiroidieni comparativ cu țesutul tiroidian normal, nodulii maligni având tendința de a fi mai rigizi, datorită invaziei pe care o fac în țesutul adiacent;
• Evaluarea imagistică a tiroidei prin RMN, CT, PET-CT se recomandă doar în situații particulare;
• Puncția citologie tiroidiană cu ac fin (FNA) este metoda cea mai bună, „standardul de aur", pentru investigarea nodulilor tiroidieni. Ea presupune aspirarea cu un ac de seringă, cel mai adesea sub control ecografic, a câtorva celule din nodulii vizați, care ulterior sunt examinate la microscop. Puncția tiroidiană nu prezintă niciun fel de risc major. NU DISEMINEAZĂ CELULE CANCEROASE pe traiectul de puncționare sau în fluxul sanguin. Puncția durează aproximativ 5-10 minute, iar senzația dureroasă este similară cu cea de la recoltarea de sânge din venă. Puncția tiroidiană previne intervențiile chirurgicale inutile sau, dacă în urma puncției se recomandă intervenția chirurgicală, ea aduce detalii cruciale pentru alegerea tipului de operație ce trebuie efectuată pentru a obține rezultate maximale și a scuti pe viitor de o urmărire anevoioasă sau chiar de o reintervenție „de completare" a primului gest chirurgical.

De reținut

• TSH-ul este cel mai bun marker al funcției tiroidiene;
• Ecografia tiroidiană este cea mai bună metodă imagistică de evaluare a glandei tiroide;
• Puncția citologie tiroidiană cu ac fin (FNA) este „standardul de aur" pentru investigarea nodulilor tiroidieni;
• Puncția tiroidiană previne intervențiile chirurgicale inutile.